Peștera de lângă Răut: povestea unui loc de refugiu

Într-o relatare semnată de Victor Pogor și publicată de Radio Chișinău se menționează că o peșteră din lunca Răutului a servit refugiu pentru mai mulți oameni din Vărvăreuca în iunie 1941, atunci când armata sovietică a încercat să ocupe înălțimea Bortoasa – punct strategic care permite supravegherea regiunii pe o rază de zeci de kilometri. Din spusele martorilor oculari, dascălul de la biserica din sat, Vladimir Ciobanu, împreună cu fiul său Ion, au ascuns de execuția sovietică mai mulți oameni din localitate. Ei au stat aici câteva zile, dormind pe fân și blocând intrarea cu pietre, până armata română a reușit să mute linia frontului spre Soroca. Citește în continuare →

10 monumente arheologice pe care le găsești în Vărvăreuca(Florești)

În anul 1985 cercetătorii Academiei de Științe a RSSM examinează starea monumentelor arheologice puse la evidența autorităților raionale din orașul Florești. Satul Vărvăreuca care se află peste râu de oraș devine centrul de cercetare, aici sunt cele mai multe așezări arheologice(descoperite) din raionul Florești. Citește în continuare →

Prima monografie istorică despre Vărvăreuca

Recent a fost lansată prima monografie istorică despre satul Vărvăreuca. Evenimentul a avut loc la Muzeul Ostașului Român „Memoria” pe care Victor Țîbrgan, autorul cărții, îl conduce în propria casă din 2008. La rugămintea noastră concis despre satul Vărvăreuca în conjunctura unor particularități istorice descrise pe larg în carte ne vorbește Nicolaie Țîbrigan, nepot al dl-ui Țîbrigan și bun consătean de-al nostru. Citește în continuare →

Cum a apărut Vărvăreuca

Rușii ocupă Basarabia în 1812. Țarul Nicolai I în 1832 creează județul Soroca și tot în această perioadă guvernul țarist oferă (nu suntem siguri) pământuri în preajma satului Florești generalului Simion Nikitici Starov. Anul exact în care a fost împroprietărit generalul Starov nu-l știm, dar cunoaștem că la 26 aprilie 1844 acesta scrie un testament pe numele soției sale Varvara Semionovna Starov prin care îi lasă moștenire moșia de 6000 desetine de pământ în care intră satele Florești, Mărculești, Cucueți și Vărvăreuca, acest lucru îi scrie publicația periodică din Basarabia ”Бессарабские областные ведомости” la 25 mai 1857. Citește în continuare →